C.c : Cum va simtiti ca diriginte a acestui colectiv?
dl Ion Stanel : Sunt multumit de colectivul acestei clase chiar daca la inceput am intampinat dificultati de comunicare. La momentul actual ne implicam in diferite activitati.
C.c : Despre ce activitati este vorba?
dl Ion Stanel : Ziua Unirii, parteneriatul cu Muzeul Unirii; ziua armatei si multe altele
C.c: Am auzit ca sunteti implicat intr un proiect de Debate. Ce ne puteti spune despre asta?
dl Ion Stanel : Este un proiect initiat de colega mea de la catedra de romana doamna Livia Marcu. Am alcatuit un grup de elevi ce formeaza grupul de debate in vederea participarii la competitii judetene si nationale.
C.c : Si cum va descurcati cu pregatirile?
dl Ion Stanel : Inceputul este promitator, elevii se descurca destul de bine pana acum, insa mai avem mult de lucru pentru a finaliza proiectul.
C.c : Multumesc pentru timpul acordat si sa aveti succes in proiectele derulate, mi a facut placere sa vorbim.
dl Ion Stanel : Cu placere, va multumesc si eu,
joi, 29 octombrie 2009
Corul "Mica Pastorala" s a prezentat la Olimpiada Nationala Corala
Este un concurs care se organizeaza odata la 2 ani.
La aceasta participa coruri din toate zonele tarii.
La acest concurs se inscriu coruri pe trei sectiuni: licee de arte,licee teoretice si teologice.
Corul "Mica Pastorala" a participat la sectiunea liceelor teoretice si a avut o prestatie de exceptie dirijati de Maestrul Sandulachi Dumitru.
La aceasta participa coruri din toate zonele tarii.
La acest concurs se inscriu coruri pe trei sectiuni: licee de arte,licee teoretice si teologice.
Corul "Mica Pastorala" a participat la sectiunea liceelor teoretice si a avut o prestatie de exceptie dirijati de Maestrul Sandulachi Dumitru.
miercuri, 14 octombrie 2009
Apocalipsa din Sănătate
Din cauza scăderii contribuţiilor la asigurări, tot mai puţini români primesc asistenţă gratuită, iar unele spitale sunt falimentare. Din septembrie, situaţia va deveni critică.
Criza îşi pune amprenta dramatic asupra sistemului de sănătate şi generează situaţii disperate: bolnavii cu HIV/SIDA au ajuns să protesteze din nou pentru că nu mai au medicamente, fondurile pentru analize au scăzut şi de cinci ori comparativ cu 2008, datoriile uriaşe ameninţă spitalele cu falimentul, iar în unele locuri medicii primsc salarii diminuate. În ciuda crizei de personal din spitale, şi angajaţii din sănătate vor fi obligaţi să-şi ia 10 zile de concediu fără plată până în noiembrie.
Oficial, la fondul de asigurări s-au colectat cu 12% mai puţini bani faţă de anul trecut, în condiţiile în care în prima parte a anului s-a cheltuit mult pe medicamente de ultimă generaţie. Pentru ca bolnavii care suferă de cancer sau HIV să aibă medicamente măcar până luna viitoare, din bugetul Ministerului Sănătăţii s-au făcut transferuri către asigurări, însă banii nu acoperă necesarul pe acest an. Gura de oxigen pentru sănătate ar putea fi coplata, măsură pe care oficialii din Sănătate vor să o introducă de luna viitoare. Scădere de 12% a bugetului Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spune că se aştepta să apară probleme, deoarece primele trei luni ale anului au fost începute cu deficit bugetar. „Pe bugetul sănătăţii există acum o presiune mare. Am avut o creştere a costurilor cu tratamentele, dar şi un număr mai mare de bolnavi”, ne-a explicat Irinel Popescu, preşedintele CNAS. Potrivit acestuia, anul 2009 a început cu un buget global cu 9,1% mai mic faţă de 2008. „Acum, scăderea globală a ajuns, probabil, pe la 12%”, estimează şeful CNAS. „Ne descurcăm până la toamnă” Criza au resimţit-o din plin, luna aceasta, bolnavii cu diabet
, HIV şi cancer, mulţi rămaşi fără medicamente. Datele oficiale arată că pentru diabetici s-a cheltuit cu 27% mai mult faţă de 2008, iar pentru oncologie - cu 68% mai mult. „În primele şapte luni am funcţionat acceptabil. Povestea cu bolnavii cronic a început luna aceasta”, consideră Irinel Popescu. Şeful CNAS spune că datorită unor „infuzii” de la Ministerul Sănătăţii situaţia se va echilibra până la 1 septembrie: „Vom primi de la minister 120 de milioane de lei pentru oncologie, 60 de milioane de lei pentru diabet. Cu ce se va mai colecta la buget, ne vom descurca până în toamnă. Pentru programele naţionale, ar mai fi nevoie de 400 de milioane de lei”. Medicii din spitale vorbesc deja despre lipsa de anestezice şi medicamente esenţiale, cum ar fi heparina, care trebuie administrată îna inte de operaţii complexe. „Pe chirurgie sunt mari
probleme. Lipsesc medicamente, materiale
sanitare, antibiotice. Nu avem dezinfectante pentru instrumentar, nu avem bani pentru repararea unor dispozitive care se strică. Nu ştiu cum vom funcţiona după luna august”, ne-a mărturisit un medic de la Spitalul „Sf. Ioan”, din Capitală. În Spitalul de Urgenţă Floreasca, medicii spun că a crescut presiunea din cauza multor pacienţi care sunt transferaţi din provincie. „Vin din ţară tot mai mulţi pacienţi cu complicaţii, care consumă mulţi bani. Avem cel puţin trei-patru transferuri pe fiecare gardă. Nemaigăsind suport în provincie, bolnavii vin aici. Suntem nevoiţi să dăm antibiotice mai puţine, iar fizic facem din ce în ce mai greu faţă”, spune dr. Claudiu Turculeţ. În Spitalul Fundeni, directorul Constantin Popa susţine că sunt bani de-ajuns, însă pacienţii se plâng că îşi plătesc singuri tratamentele din prima şi până în ultima zi de internare. Fonduri de cinci ori mai mici pentru analize Problemele s-au acutizat şi în medicina primară. În 10 judeţe, doctorii de familie nu şi-au mai primit banii din iunie, iar pacienţii beneficiază de puţine analize gratuite. „Banii au fost îndreptaţi acolo unde a fost mai multă nevoie de ei: spre secţiile de terapie intensivă, la HIV, la cancere”, a explicat situaţia Irinel Popescu. Analizele gratuite devin o raritate. „Practic, fondurile alocate au scăzut de cinci ori”, afirmă Cosmin Alexandrescu, de la Policlinica Vitan din Bucureşti
. Medicul mai spune că de la 30 de ecografii făcute gratis pacienţilor într-o zi s-a ajuns la numai şase astfel de investigaţii gratuite. „Restul pacien ţilor plătesc”, explică el. „Anul acesta, bugetul pentru analize e la nivelul anului 2005”, adaugă Eduard Dobre, reprezentant Palmed. INTENŢII Coplata, gura de oxigen pentru sistem Situaţia financiară dezastruoasă ar mai putea fi îmbunătăţită, din toamnă, de coplată. Preşedintele CNAS susţine însă că unităţile sanitare nu se pot baza pe coplată de la începutul lui septembrie, întrucât vor fi dificultăţi în implementare. Dacă măsura va fi aplicată, pacienţii vor plăti pentru o consultaţie la medicul de familie 5 lei, 10 lei la specialist şi 20 de lei dacă cheamă salvarea la domiciliu
. Cei care nu sunt urgenţe medicale şi se prezintă la spital pentru probleme pe care le-ar putea rezolva medicul de familie sau specialistul din policlinică vor plăti tot 20 de lei. Spitalizarea de o zi va fi taxată cu 10 lei, iar cea continuă, cu 50 de lei. La analizele de laborator, pentru fiecare test pacientul va achita câte 1 leu, pentru o radiografie - 5 lei, iar pentru un CT (computer tomograf) sau RMN între 25 şi 200 de lei. „Cei cu pensii mici şi asistaţii sociali vor primi tichete de sănătate gratuite”, susţine ministrul Ion Bazac. De asemenea, ministrul sănătăţii are în vedere şi utilizarea Fondului de Rezervă al CNAS drept garanţie, astfel încât firmele să poată sconta facturile la bănci. În privinţa programelor naţionale de sănătate (diabet, HIV, cancer), Ministerul Sănătăţii doreşte să organizeze licitaţii naţionale pentru furnizorii de medicamente, în speranţa că vor scădea costurile. ÎN AŞTEPTAREA RECTIFICĂRII BUGETARE Spitalele mici sunt pe butuci Ciprian Iancu Numeroase spitale din oraşele mici sunt în pragul falimentului. Toate aşteaptă salvarea de la rectificarea bugetară pozitivă care ar trebui să vină în septembrie, însă anul acesta şansele să fie aprobată sunt aproape inexistente. Spitalul din oraşul Haţeg altăruri de alte unităţi medicale de aceleaşi dimensiuni din Hunedoara sunt grav afectate de fondurile extrem de mici care le-au fost repartizate. Spitalul din Haţeg are 150 de paturi şi deserveşte întreaga populaţie a Ţării Haţegului, adică 35.000 de oameni. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a alocat spitalului sume care acoperă doar 65% din totalul serviciilor pe care ar trebui să le presteze în acest an, susţin managerii. Consiliul director a purces la măsuri drastice: tăierea tuturor sporurilor şi a tichetelor de masă. Cheltuielile cu personalul s-au redus astfel cu 3,3 milioane de lei. Chiar şi-n aceste condiţii, rămâne un deficit de 2 milioane de lei. Retribuţii mai mici cu 50% „Nu se poate ca toată povara să fie aruncată pe umerii salariaţilor. Nu este corect să fii chemat să munceşti noaptea, sâmbăta şi duminica şi să nu ţi se acorde niciun spor. Şi pe noi ne-a prins criza cu rate la bănci. La spitalul din Haţeg s-au redus retribuţiile lunare cu 30% şi 50% şi, mai grav, din septembrie încolo nu ştim dacă vom mai primi bani sau nu”, spune Alexandru Bulacu, liderul sindicatului „Sanitas” din cadrul spitalului. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, Ioan Demeter, spune că situaţia critică pleacă de la o proastă obişnuinţă: „În anii trecuţi, toate spitalele aveau buget întocmit până prin septembrie, în septembrie venea rectificarea de buget care, tot timpul, era una pozitivă şi se mergea mai departe. Acum, ministerul nu dă niciun semn favorabil legat de rectificare. Fiecare manager trebuie să ia măsuri ca să se evite colapsul”. Cutia milei în piaţa publică pentru Spitalul din Zlatna Din cauza datoriilor, la Spitalul Orăşenesc din Zlatna a fost sistată furnizarea gazului metan, iar unitatea medicală e ameninţată şi cu deconectarea de la reţeaua de energie electrică. Sumele restante la gaz se ridică la 60.000 de lei, iar cele către Electrica - la 5.000 de lei. Ca urmare a sistării gazului, bolnavii internaţi nu mai pot face baie. O parte dintre pacienţi au fost trimişi acasă, dar 20 de bolnavi au rămas internaţi, pentru că au nevoie de supraveghere medicală. O firmă locală a oferit ca donaţie butelii cu gaz, astfel încât să poată fi preparată hrana pacienţilor. O altă firmă a pus la dispoziţie un boiler, pentru a putea fi asigurată apa caldă pentru spălarea vaselor. Datoriile spitalului se ridică la peste 400.000 de lei, jumătate din sumă fiind restanţe la plata unor prime sau sporuri către personalul medical. La şedinţa Consiliului Judeţean Alba, mangerul spitalului, Alexandru Olălău, lea cerut aleşilor judeţeni să aloce bani pentru continuarea activităţii, însă nu are şanse să primească ceva. Tot atunci, el a avertizat că va fi nevoit să apeleze la o „cutie a milei” în piaţa din Zlatna pentru a strânge donaţii, astfel încât activitatea spitalului să nu fie întreruptă.
Criza îşi pune amprenta dramatic asupra sistemului de sănătate şi generează situaţii disperate: bolnavii cu HIV/SIDA au ajuns să protesteze din nou pentru că nu mai au medicamente, fondurile pentru analize au scăzut şi de cinci ori comparativ cu 2008, datoriile uriaşe ameninţă spitalele cu falimentul, iar în unele locuri medicii primsc salarii diminuate. În ciuda crizei de personal din spitale, şi angajaţii din sănătate vor fi obligaţi să-şi ia 10 zile de concediu fără plată până în noiembrie.
Oficial, la fondul de asigurări s-au colectat cu 12% mai puţini bani faţă de anul trecut, în condiţiile în care în prima parte a anului s-a cheltuit mult pe medicamente de ultimă generaţie. Pentru ca bolnavii care suferă de cancer sau HIV să aibă medicamente măcar până luna viitoare, din bugetul Ministerului Sănătăţii s-au făcut transferuri către asigurări, însă banii nu acoperă necesarul pe acest an. Gura de oxigen pentru sănătate ar putea fi coplata, măsură pe care oficialii din Sănătate vor să o introducă de luna viitoare. Scădere de 12% a bugetului Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spune că se aştepta să apară probleme, deoarece primele trei luni ale anului au fost începute cu deficit bugetar. „Pe bugetul sănătăţii există acum o presiune mare. Am avut o creştere a costurilor cu tratamentele, dar şi un număr mai mare de bolnavi”, ne-a explicat Irinel Popescu, preşedintele CNAS. Potrivit acestuia, anul 2009 a început cu un buget global cu 9,1% mai mic faţă de 2008. „Acum, scăderea globală a ajuns, probabil, pe la 12%”, estimează şeful CNAS. „Ne descurcăm până la toamnă” Criza au resimţit-o din plin, luna aceasta, bolnavii cu diabet
, HIV şi cancer, mulţi rămaşi fără medicamente. Datele oficiale arată că pentru diabetici s-a cheltuit cu 27% mai mult faţă de 2008, iar pentru oncologie - cu 68% mai mult. „În primele şapte luni am funcţionat acceptabil. Povestea cu bolnavii cronic a început luna aceasta”, consideră Irinel Popescu. Şeful CNAS spune că datorită unor „infuzii” de la Ministerul Sănătăţii situaţia se va echilibra până la 1 septembrie: „Vom primi de la minister 120 de milioane de lei pentru oncologie, 60 de milioane de lei pentru diabet. Cu ce se va mai colecta la buget, ne vom descurca până în toamnă. Pentru programele naţionale, ar mai fi nevoie de 400 de milioane de lei”. Medicii din spitale vorbesc deja despre lipsa de anestezice şi medicamente esenţiale, cum ar fi heparina, care trebuie administrată îna inte de operaţii complexe. „Pe chirurgie sunt mari
probleme. Lipsesc medicamente, materiale
sanitare, antibiotice. Nu avem dezinfectante pentru instrumentar, nu avem bani pentru repararea unor dispozitive care se strică. Nu ştiu cum vom funcţiona după luna august”, ne-a mărturisit un medic de la Spitalul „Sf. Ioan”, din Capitală. În Spitalul de Urgenţă Floreasca, medicii spun că a crescut presiunea din cauza multor pacienţi care sunt transferaţi din provincie. „Vin din ţară tot mai mulţi pacienţi cu complicaţii, care consumă mulţi bani. Avem cel puţin trei-patru transferuri pe fiecare gardă. Nemaigăsind suport în provincie, bolnavii vin aici. Suntem nevoiţi să dăm antibiotice mai puţine, iar fizic facem din ce în ce mai greu faţă”, spune dr. Claudiu Turculeţ. În Spitalul Fundeni, directorul Constantin Popa susţine că sunt bani de-ajuns, însă pacienţii se plâng că îşi plătesc singuri tratamentele din prima şi până în ultima zi de internare. Fonduri de cinci ori mai mici pentru analize Problemele s-au acutizat şi în medicina primară. În 10 judeţe, doctorii de familie nu şi-au mai primit banii din iunie, iar pacienţii beneficiază de puţine analize gratuite. „Banii au fost îndreptaţi acolo unde a fost mai multă nevoie de ei: spre secţiile de terapie intensivă, la HIV, la cancere”, a explicat situaţia Irinel Popescu. Analizele gratuite devin o raritate. „Practic, fondurile alocate au scăzut de cinci ori”, afirmă Cosmin Alexandrescu, de la Policlinica Vitan din Bucureşti
. Medicul mai spune că de la 30 de ecografii făcute gratis pacienţilor într-o zi s-a ajuns la numai şase astfel de investigaţii gratuite. „Restul pacien ţilor plătesc”, explică el. „Anul acesta, bugetul pentru analize e la nivelul anului 2005”, adaugă Eduard Dobre, reprezentant Palmed. INTENŢII Coplata, gura de oxigen pentru sistem Situaţia financiară dezastruoasă ar mai putea fi îmbunătăţită, din toamnă, de coplată. Preşedintele CNAS susţine însă că unităţile sanitare nu se pot baza pe coplată de la începutul lui septembrie, întrucât vor fi dificultăţi în implementare. Dacă măsura va fi aplicată, pacienţii vor plăti pentru o consultaţie la medicul de familie 5 lei, 10 lei la specialist şi 20 de lei dacă cheamă salvarea la domiciliu
. Cei care nu sunt urgenţe medicale şi se prezintă la spital pentru probleme pe care le-ar putea rezolva medicul de familie sau specialistul din policlinică vor plăti tot 20 de lei. Spitalizarea de o zi va fi taxată cu 10 lei, iar cea continuă, cu 50 de lei. La analizele de laborator, pentru fiecare test pacientul va achita câte 1 leu, pentru o radiografie - 5 lei, iar pentru un CT (computer tomograf) sau RMN între 25 şi 200 de lei. „Cei cu pensii mici şi asistaţii sociali vor primi tichete de sănătate gratuite”, susţine ministrul Ion Bazac. De asemenea, ministrul sănătăţii are în vedere şi utilizarea Fondului de Rezervă al CNAS drept garanţie, astfel încât firmele să poată sconta facturile la bănci. În privinţa programelor naţionale de sănătate (diabet, HIV, cancer), Ministerul Sănătăţii doreşte să organizeze licitaţii naţionale pentru furnizorii de medicamente, în speranţa că vor scădea costurile. ÎN AŞTEPTAREA RECTIFICĂRII BUGETARE Spitalele mici sunt pe butuci Ciprian Iancu Numeroase spitale din oraşele mici sunt în pragul falimentului. Toate aşteaptă salvarea de la rectificarea bugetară pozitivă care ar trebui să vină în septembrie, însă anul acesta şansele să fie aprobată sunt aproape inexistente. Spitalul din oraşul Haţeg altăruri de alte unităţi medicale de aceleaşi dimensiuni din Hunedoara sunt grav afectate de fondurile extrem de mici care le-au fost repartizate. Spitalul din Haţeg are 150 de paturi şi deserveşte întreaga populaţie a Ţării Haţegului, adică 35.000 de oameni. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a alocat spitalului sume care acoperă doar 65% din totalul serviciilor pe care ar trebui să le presteze în acest an, susţin managerii. Consiliul director a purces la măsuri drastice: tăierea tuturor sporurilor şi a tichetelor de masă. Cheltuielile cu personalul s-au redus astfel cu 3,3 milioane de lei. Chiar şi-n aceste condiţii, rămâne un deficit de 2 milioane de lei. Retribuţii mai mici cu 50% „Nu se poate ca toată povara să fie aruncată pe umerii salariaţilor. Nu este corect să fii chemat să munceşti noaptea, sâmbăta şi duminica şi să nu ţi se acorde niciun spor. Şi pe noi ne-a prins criza cu rate la bănci. La spitalul din Haţeg s-au redus retribuţiile lunare cu 30% şi 50% şi, mai grav, din septembrie încolo nu ştim dacă vom mai primi bani sau nu”, spune Alexandru Bulacu, liderul sindicatului „Sanitas” din cadrul spitalului. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, Ioan Demeter, spune că situaţia critică pleacă de la o proastă obişnuinţă: „În anii trecuţi, toate spitalele aveau buget întocmit până prin septembrie, în septembrie venea rectificarea de buget care, tot timpul, era una pozitivă şi se mergea mai departe. Acum, ministerul nu dă niciun semn favorabil legat de rectificare. Fiecare manager trebuie să ia măsuri ca să se evite colapsul”. Cutia milei în piaţa publică pentru Spitalul din Zlatna Din cauza datoriilor, la Spitalul Orăşenesc din Zlatna a fost sistată furnizarea gazului metan, iar unitatea medicală e ameninţată şi cu deconectarea de la reţeaua de energie electrică. Sumele restante la gaz se ridică la 60.000 de lei, iar cele către Electrica - la 5.000 de lei. Ca urmare a sistării gazului, bolnavii internaţi nu mai pot face baie. O parte dintre pacienţi au fost trimişi acasă, dar 20 de bolnavi au rămas internaţi, pentru că au nevoie de supraveghere medicală. O firmă locală a oferit ca donaţie butelii cu gaz, astfel încât să poată fi preparată hrana pacienţilor. O altă firmă a pus la dispoziţie un boiler, pentru a putea fi asigurată apa caldă pentru spălarea vaselor. Datoriile spitalului se ridică la peste 400.000 de lei, jumătate din sumă fiind restanţe la plata unor prime sau sporuri către personalul medical. La şedinţa Consiliului Judeţean Alba, mangerul spitalului, Alexandru Olălău, lea cerut aleşilor judeţeni să aloce bani pentru continuarea activităţii, însă nu are şanse să primească ceva. Tot atunci, el a avertizat că va fi nevoit să apeleze la o „cutie a milei” în piaţa din Zlatna pentru a strânge donaţii, astfel încât activitatea spitalului să nu fie întreruptă.
miercuri, 7 octombrie 2009
Bolile de primavara
EFORT DE ADAPTARE. Când se „ciocnesc” anotimpurile, cei sensibili se pot confrunta cu afecţiuni ale pielii: roşeaţă, pete, erupţii.Primăvara este sezonul bolilor de piele. Una dintre afecţiunile care „explodează” în primele săptămâni din acest sezon este vitiligo, numită şi boala petelor albe. Mai sunt frecvente „erupţiile polimorfe”, nişte bubiţe care apar pe marginea urechilor, în special la vârsta adoles cen ţei, dar şi alergiile. Una dintre cauze este şi intesificarea luminii. În plus
, nu uitaţi că nici soarele nu mai este atât de blând ca altădată, în sezonul de primăvară. Utilizaţi creme cu factor de protecţieBoala petelor albe se manifestă prin decolorarea pielii, mai ales în zone precum faţa, gâtul, mâinile, picioarele. „Semnele sunt mai vizibile primăvara şi vara pentru că începe să se vadă contrastul între pielea cu pigment şi cea fără pigment”, spune medicul
dermatolog Mihaela Leventer, de la clinica Deramstyle din Bucureşti. Pentru cei care sunt afectaţi, sfatul cel mai important ar fi să folosească cremele cu factor de protecţie între 20 şi 50. În plus, este foarte important ca aceia care au vitiligo să nu „se ardă” niciodată la soare, ci să profite de ultraviolete cu măsură. „Pe de altă parte, soarele face bine tegumentului afectat de vitiligo”, explică medicul dermatolog Mihaela Leventer. Vitiligo este o boală foarte cercetată, se ştie mecanismul genetic care o cauzează, însă medicamente foarte eficiente nu există. În privinţa tratamentului, se recomandă vitaminele din seria B, în special B12 şi acid folic, pentru perioade lungi de timp
, iar local se aplică creme imunomodulatoare la recomandarea unui specialist dermatolog. O soluţie de camuflare estetică sunt cremele autobronzante. Nu vă expuneţi brusc la soareTot primăvara, adolescenţii sensibili se confruntă cu erupţiile care apar pe marginea urechilor. „Este suficient să iasă afară odată fără pălărie pe cap şi le apar aceste bubiţe”, spune medicul Claudia Teodorescu, de la Spitalul clinic Colentina, din Capitală. Ele pot apărea şi pe fondul schimbărilor endocrine care au loc în organism
, multe dintre bolile deramtologice având legătură cu secreţia diferitelor glande din corp.În urma expunerii la soare, mai pot apărea şi o mulţime de pete maronii (pistrui), mai ales la persoanele blonde sau cu părul roşcat. Se întâlnesc în special la tineri, dar încep să se rărească spre vârsta de 40 de ani. Până la venirea verii ar fi indicat să vizitaţi dermatologul pentru a vă verifica aluniţele şi pentru a vedea care dintre acestea vă pun în pericol pielea. ALIMENTAŢIE Crudităţile menţin sănătatea pieliiMulte dintre afecţiunile pielii se accentuează atunci când imunitatea este la pământ. Pielea se va regenera mai uşor, dacă hrana va fi bogată în crudităţi. Vitamina A este esenţială pentru piele, la fel şi complexul de vitamine
B. În caz de arsuri, se recomandă o alimentaţie săracă în proteine, pentru a uşura funcţionarea rinichilor. În toate afecţiunile pielii, de natură infecţioasă sau alergică, precum şi în acnee sau eczeme este foarte utilă o cură de dezintoxicare. De asemenea, dacă sunteţi fumători, este esenţial să limitaţi numărul ţigărilor, deoarece nicotina împideică irigarea corectă a pielii.
, nu uitaţi că nici soarele nu mai este atât de blând ca altădată, în sezonul de primăvară. Utilizaţi creme cu factor de protecţieBoala petelor albe se manifestă prin decolorarea pielii, mai ales în zone precum faţa, gâtul, mâinile, picioarele. „Semnele sunt mai vizibile primăvara şi vara pentru că începe să se vadă contrastul între pielea cu pigment şi cea fără pigment”, spune medicul
dermatolog Mihaela Leventer, de la clinica Deramstyle din Bucureşti. Pentru cei care sunt afectaţi, sfatul cel mai important ar fi să folosească cremele cu factor de protecţie între 20 şi 50. În plus, este foarte important ca aceia care au vitiligo să nu „se ardă” niciodată la soare, ci să profite de ultraviolete cu măsură. „Pe de altă parte, soarele face bine tegumentului afectat de vitiligo”, explică medicul dermatolog Mihaela Leventer. Vitiligo este o boală foarte cercetată, se ştie mecanismul genetic care o cauzează, însă medicamente foarte eficiente nu există. În privinţa tratamentului, se recomandă vitaminele din seria B, în special B12 şi acid folic, pentru perioade lungi de timp
, iar local se aplică creme imunomodulatoare la recomandarea unui specialist dermatolog. O soluţie de camuflare estetică sunt cremele autobronzante. Nu vă expuneţi brusc la soareTot primăvara, adolescenţii sensibili se confruntă cu erupţiile care apar pe marginea urechilor. „Este suficient să iasă afară odată fără pălărie pe cap şi le apar aceste bubiţe”, spune medicul Claudia Teodorescu, de la Spitalul clinic Colentina, din Capitală. Ele pot apărea şi pe fondul schimbărilor endocrine care au loc în organism
, multe dintre bolile deramtologice având legătură cu secreţia diferitelor glande din corp.În urma expunerii la soare, mai pot apărea şi o mulţime de pete maronii (pistrui), mai ales la persoanele blonde sau cu părul roşcat. Se întâlnesc în special la tineri, dar încep să se rărească spre vârsta de 40 de ani. Până la venirea verii ar fi indicat să vizitaţi dermatologul pentru a vă verifica aluniţele şi pentru a vedea care dintre acestea vă pun în pericol pielea. ALIMENTAŢIE Crudităţile menţin sănătatea pieliiMulte dintre afecţiunile pielii se accentuează atunci când imunitatea este la pământ. Pielea se va regenera mai uşor, dacă hrana va fi bogată în crudităţi. Vitamina A este esenţială pentru piele, la fel şi complexul de vitamine
B. În caz de arsuri, se recomandă o alimentaţie săracă în proteine, pentru a uşura funcţionarea rinichilor. În toate afecţiunile pielii, de natură infecţioasă sau alergică, precum şi în acnee sau eczeme este foarte utilă o cură de dezintoxicare. De asemenea, dacă sunteţi fumători, este esenţial să limitaţi numărul ţigărilor, deoarece nicotina împideică irigarea corectă a pielii.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)